Mutism selectiv

Numită și Mutism situațional

Mutismul selectiv este o tulburare anxioasă în care o persoană nu poate vorbi în anumite situații sociale, de exemplu cu colegii de la școală sau cu rudele pe care nu le vede des. De obicei începe în copilărie, adesea când copilul începe creșa sau școala. Nu este o alegere sau un refuz de a vorbi, iar copilul vorbește de obicei liber acasă.

Actualizat la 9 nov. 2026

Ce este

Fără sprijin poate continua până la vârsta adultă, așa că ajutorul timpuriu este important.

Tratamentul folosește pași mici și treptați pentru a reduce anxietatea legată de vorbit, cu sprijinul familiei, școlii și terapeuților, precum logopezii sau psihologii.

Semne frecvente

  • Vorbește liber acasă, dar nu la școală sau cu alții
  • Încremenire sau privire goală când trebuie să vorbească
  • Evitarea contactului vizual
  • Folosirea gesturilor în loc de cuvinte
  • Pare timid sau anxios în situații sociale

Cum se pune de obicei diagnosticul

  • Evaluare de către un logoped, psiholog sau alt specialist
  • Informații de la familie și școală

Documente care merită păstrate

Dacă le păstrezi împreună, fiecare consultație e mai ușoară, mai ales la un medic nou:

  • Rapoartele logopedului
  • Scrisorile psihologului
  • Planurile de sprijin de la școală

Întrebări pentru medic

  • Cum putem sprijini vorbitul acasă și la școală?
  • Ce specialiști ar trebui implicați?
  • Cât durează de obicei progresul?

Când să ceri ajutor imediat

Sună la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe dacă ai:

  • Un copil sau adult cu gânduri de a-și face rău: cere ajutor urgent, sună la 112 dacă este în pericol

Această pagină oferă informații generale. Nu este un diagnostic și nu înlocuiește un medic care îți cunoaște istoricul. Medfold îți ține documentele medicale în ordine; nu le interpretează.

Surse